Harta localitatilor unde au fost descoperite obiecte care confirmă existența scrisului
la Vechea Civilizatie Europeana
Cultura Vinča – Turdaș
1. Tărtăria (România)
2. Turdaș (România)
3. Parța (România)
4. Lepenski Vir – Vršac (Serbia)
5. Jela (Serbia)
6. Vinča (Serbia)
7. Gradesnica (Bulgaria)
8. Nova Zagora (Bulgaria)
9. Slatino (Bulgaria)
10.Sitagroi (Grecia)
11.Miercurea Sibiului (România)
Istoria moderna ne spune ca cele mai vechi scrieri dateaza de acum
3200 ani i.I.Hr.. Aceastea au fost descoperite in Mesopotamia. si cu
toate astea, istoria lumii este pe cale de a se schimba.
In ultimii ani, o teorie noua zguduie temeliile istoriei umanitati si este contestata vehement de unii savanti.
In Transilvania,in localitatea Tartaria judetul Alba s-au
descoperit de catre cercetatorul clujean Nicolae Vlassa, cateva obiecte
foarte vechi de lut in anul 1961si un important complex de cult,
cu materiale ce atesta o continuitate de locuire, in acest loc, datata
intre anii 4500-200 i.e.n., in unele cazuri chiar si mai tarziu.
Printre altele, s-au gasit si trei senzationale tablite de lut ars.
Doua dintre ele sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic, cu
peste un mileniu anterioare celor asemanatoare, descoperite la Djemer
Nasr, Kis si Uruk si datate la 3300 i.e.n.
Se pare ca multe din semnele (scrierile) de pe aceste pietre se regasesc in multe alte scrieri descoperite de-a lungul timpului.
In momentul de fata, cu suportul unor savanati si din afara
Romaniei, subiectul a capatat amploare si si-a gasit tot mai multi
sustinatori in lumea stintifica.
Conform acestora, cea mai veche scriere din lume provine din Romania si dateaza de acum 8000 de ani i.I.Hr.
Dovada acestui fapt sunt Tablitele de la Tartaria, datate într-o
perioadă în care sumerienii nici măcar nu ştiau că aveau să devină
sumerieni.
Tablitele descoperite in Romania sunt datate in jurul anului 5.500
i.Hr., iar simbolurile de pe ele, potrivit lingvistului german, Harald
Haarmann apartin unei limbi vechi, care inca nu a fost descifrata,
potrivit Ancient Origins.
Aceste semne, care sunt denumite simbolurile Vinca, au fost gasite in
mai multe situri arheologice, de-a lungul regiunilor din Valea Dunarii,
ele fiind inscrise pe ceramica, figurine si pe alte artefacte de lut
din acea perioada.
In timp ce unii arheologi cred ca aceasta scriere reprezinta doar o
serie de figuri si simboluri geometrice, altii au sustinut ca insiruirea
de simboluri reprezinta cea mai veche scriere descoperita vreodata, ea
fiind anterioara celei sumeriene din Mesopotamia si chiar tablitei
Dispilio, care a fost datata din anul 5.260 i.Hr.
Implicatiile acestor descoperiri ar putea fi imense. Aceastea ar
insemna ca civilizatia din Valea Dunarii a precedat toate civilizatiile
cunoscute astazi.
Dovezile provin de la mii de artfacte care au fost descoperite in zona.
Hartă, preluată din articolul: ”
Introduction to the Danube, scriptmore” de Marco Merlini
Un mare savant german, Harald Haarmann, specialist în istorie
culturală, arheomitologie, istoria scrisului, evoluția limbii și istoria
religiilor, autor a 40 de cărți traduse în diverse limbi de circulație
internațională, editor și co-editor a 20 de antologii, face o declarație
de mare importanță pentru noi, rezultat al cercetărilor sale.
El spune că cea mai veche scriere din lume e cea de la Tărtăria –
România și că Civilizația Danubiană este prima mare civilizație din
istorie, mai veche cu mii de ani decât cea sumeriană (considerată încă
leagănul civilizației).
Rezultatul cercetărilor sale sunt prezentate într-un film documentar numit Civilizația Danubiană (Danube Civilization).
Fără îndoială că această perspectivă dată de un savant german
premiat de instituțiile europene pentru contribuțiile sale științifice,
membru al Centrului de Cercetare pentru Multiligvism de la Bruxelles,
poate să răvășească tot ce se credea ca fiind deja bine stabilit în
legătură cu istoria străveche a umanității.
Desigur, el nu este primul care susține că spațiul carpato-danubiano-pontic este locul primelor mari culturi europene.
Astfel, savanta americană de origine lituaniană, Marija Gimbutas, a
afirmat ceva asemănător acum mult timp: “România este vatra a ceea ce am
numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între anii 6.500 –
3.500 î.Hr., axată pe o societate matriarhală, teocratică, paşnică,
iubitoare şi creatoare de artă, care a precedat societăţile
indo-europene patriarhale de luptători din epocile bronzului şi
fierului.”
Ipoteza ca scrierea a aparut mai intai in sud-estul Europei si nu in
Mesopotamia, cum se credea pana acum, are din ce in ce mai multi adepti
in lumea oamenilor de stiinta.
Aceasta opinie este intarita si de prof. Colin Reinfrew, arheolog
britanic, care a efectuat sapaturi in localitatea bulgara Sitagroi si
care a afirmat ca in sud-estul Europei a existat in vechime o zona de
civilizatie inaintata.
Opinii identice impartasesc si foarte multi alti istorici din Occident, din Rusia si de pe alte meleaguri.
Enigmele tablitelor: Un poet rus a fost atat de entuziasmat de tablitele de la Tartaria incat le-a dedicat o poezie.
Un profesor din Sankt Petersburg a descifrat enigmaticele
pictograme, in cea mai credibila versiune: NUN KA SA UGULA PA IDIM KA
RAI.
Dintre toate incercarile de traducere a inscriptiei, am ales-o pe aceasta: „Nobilul care stie tainele va merge in Rai”.
Ar fi extraordinar sa fie confirmata dainuirea multimilenara a unor
cuvinte romanesti ca: nun „nobil”, ugula „taina; loc incercuit” – in
ogor, ka-rai – in cer, si Rai!
De altfel, pe tablita cu pictogramele apare si crucea, stravechi simbol precrestin, care imparte semnele in patru.
Un impatimit dupa fenomenul de la Tartaria este profesorul italian
Marco Merlini, director al Prehistory Knowledge Project si membru al
World Rock Art Academy Italia, unul dintre cei mai prestigiosi arheologi
contemporani ai Europei.
Un interviu mai amplu cu prof. Marco Merlini pe tema Tartariei a
fost consemnat de jurnalistul Vladimir Brilinsky in revista „Dacia
Magazin”, nr. 14, iulie 2004. Pe cand un muzeu la Tartaria?
Localitatea Tartaria se afla la poalele versantului nordic al
Muntilor Sureanu, de-a lungul malului stang de pe cursul mijlociu al
raului Mures.
In jurul acestei asezari, pe un diametru de aproximativ 60 de
kilometri, s-au gasit fragmente osteologice ale omului de Neanderthal si
ale omului de Cromagnon.
Tot in apropiere, la Turdas, sapaturile arheologice din anii 1895 si
1910 au scos la iveala vatra unei asezari cu piese asemanatoare celor
de la Tartaria.
La Daia Romana, situata la 12 km nord-est de Tartaria, s-a
descoperit si un vas cilindric a carui vechime este anterioara datarii
cilindrilor-sigilii din Sumer.
Specificul materialelor descoperite in aceste statiuni i-a facut pe
specialisti sa-i creeze o identitate proprie sub denumirea Cultura
Turdas-Vinca (4500-3700 i.e.n.), raspandita in Ardeal, Banat si Oltenia,
in Serbia, Ungaria, Bulgaria si in alte tari sau chiar continente mai
inde-partate.
Multe piese apartinand acestei culturi sunt expuse in bogatul muzeu de istorie din Orastie.
In vara anului 2003, la Tartaria a fost dezvelit un monument ridicat de Fundatia Dacia Revival, care are sediul la… New York.
Superb acest gest inchinat celei mai vechi scrieri de pe Pamant!
Ce-ar fi daca Ministerul Culturii si Cultelor ar infiinta un mare muzeu,
chiar la Tartaria, dedicat scrisului, fara de care o cultura este greu
de imaginat? Nu merita acest loc un sanctuar al pictogramelor si al
slovelor, unic in lume?
Civilizatia Vaii Dunarii este una dintre cele mai vechi din Europa
si a existat intre anii 5.500 i.Hr. si 3.500 i.Hr. in Peninsula
Balcanica si a acoperit o zona vasta, care se intinde din nordul Greciei
pana in Slovacia (de la sud la nord) si din Croatia pana in Romania (de
la vest la est).
La apogeu, civilizatia din Valea Dunarii a jucat un rol important in
sud-estul Europei, prin dezvoltarea unui sistem de scriere, a unei
arhitecturi moderne, cat si prin dezvoltarea unor abilitati, precum
torsul, tesutul, prelucrarea pieilor, confectionarea unor articole de
imbracaminte, dar si obiecte din lemn prelucrat, lut si piatra,
inventand roata.
Aceasta civilizatie a avut o puternica structura economica, religioasa si sociala.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu